Adesea considerată un simptom banal, tusea poate fi, de fapt, un indicator al unor afecțiuni mai serioase. Află din acest articol mai multe informații despre diferitele tipuri de tuse, ce afecțiuni pot indica și mai ales, când este cazul să efectuezi investigații medicale amănunțite.

Tusea este un reflex natural al corpului, al cărui scop este să protejeze căile respiratorii de diferite tipuri de iritanți sau obstrucții. Poate fi acută, iar în acest caz durează mai puțin de trei săptămâni, sau cronică, persistând mai mult de opt săptămâni.

Tipuri de tuse și cauze comune

În funcție de modul ei de manifestare, frecvență și intensitate, tusea poate indica anumite tipuri de afecțiuni, unele dintre ele cardiologice sau chiar digestive

Tusea uscată

Tusea uscată, cunoscută sau tusea neproductivă este o formă de tuse care nu produce mucus sau flegmă. Este un simptom comun întâlnit în multe afecțiuni și poate avea diverse cauze. Aceasta poate fi iritantă și profund epuizantă pentru pacient, cu atât mai mult cu cât apare noaptea.

Acestea sunt o parte dintre afecțiunile pe care le poate indica tusea uscată:

• Infecții virale: Adesea asociată cu răceli comune sau gripa, unde tusea uscată poate persista chiar și după alte simptome.
• Alergii: Reactii la alergeni precum polenul, praful sau blana animalelor pot provoca tuse uscată.
• Iritanți în aer: Fumul de țigară, poluarea și aerul uscat pot irita căile respiratorii.
• Anumite afecțiuni medicale: Astmul, refluxul gastroesofagian (GERD) și anumite medicamente, cum ar fi inhibitorii ECA folosiți pentru hipertensiune, pot provoca tuse uscată.

Este recomandat ca pacientul să se programeze pentru un consult de specialitate atunci când:

• tusea persistă mai mult de câteva săptămâni.
• este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, cum ar fi dificultăți de respirație, sângerări sau durere toracică.
• afectează calitatea vieții, inclusiv somnul și activitățile zilnice.

Tusea productivă

Tusea productivă, cunoscută și sub numele de tuse umedă sau tuse cu expectorație, este o formă de tuse care implică expectorarea mucusului sau flegmei din tractul respirator inferior. Este un mecanism de apărare al organismului, care ajută la eliminarea secrețiilor și a substanțelor străine din căile respiratorii.

Cele mai frecvente cauze care duc la apariției tusei productive sunt:

Infecții respiratorii: Bronșita, pneumonia și infecțiile tractului respirator sunt cauze frecvente.

Boli cronice: Afecțiuni precum bronșita cronică sau fibroza chistică pot provoca tuse productivă persistentă.

Expunerea la iritanți: Fumul, poluanții și alte particule pot irita căile respiratorii, determinând producerea de mucus.

În cazul tusei productive, culoarea flegmei poate varia de la clară la galbenă, verde sau chiar maronie, indicând diferite condiții. Cantitatea și frecvența expectorației pot oferi indicii despre severitatea afecțiunii.

Dacă flegma are o culoare neobișnuită (verde, galbenă, maronie) sau conține sânge sau dacă este însoțită de alte simptome (cum ar fi febră, dificultăți de respirație sau durere în piept), este recomandat ca pacientul să se programeze cât mai repede pentru o consultație de specialitate.

La fel ca tusea uscată, tusea productivă poate afecta calitatea vieții, inclusiv somnul și interacțiunile sociale.

Este important de reținut că tusea productivă este un simptom și nu o boală în sine. Prin urmare, identificarea și tratarea cauzei subiacente este esențială pentru gestionarea eficientă a tusei. În unele cazuri, tusea productivă este un semn al unei afecțiuni serioase care necesită atenție medicală imediată.

Tusea persistentă

Dacă tusea persistă și nu cedează la formele de tratament, acest lucru poate semnala afecțiuni precum astmul, refluxul gastroesofagian sau chiar afecțiuni cardiace.

Când este tusea un motiv de îngrijorare?

Deși majoritatea cazurilor de tuse nu sunt grave, există situații când este necesară o consultație de specialitate. Acestea sunt cele mai des întâlnite cazuri în care este nevoie ca pacientul să meargă la medic:

• Durata: Tusea care persistă mai mult de 8 săptămâni.
• Simptome acompaniatoare: Febră, pierdere în greutate, dificultăți de respirație.
• Natura expectorației: Sânge în spută sau o schimbare a culorii acesteia.
• Istoricul medical: Persoanele cu istoric de fumat sau boli pulmonare.

În funcție  de simptome și istoricul medical, medicul poate recomanda:

• Radiografie toracică: Pentru a verifica prezența infecțiilor sau a altor probleme pulmonare.
• Teste de laborator: Analize de sânge sau teste de spută.
• Spirometria: Pentru evaluarea funcției pulmonare.
• Endoscopia bronșică: În cazuri selectate, pentru a examina interiorul căilor respiratorii.

Tusea, deși comună, poate ascunde afecțiuni serioase. Este esențial să nu ignorăm acest simptom, mai ales dacă persistă sau este însoțit de alte semne de alarmă.

Dacă vă confruntați cu o tuse persistentă sau vă îngrijorează simptomele asociate, nu ezitați să programați o consultație de specialitate.