Neurologia este o ramură a medicinei care se ocupă cu studierea, diagnosticarea și tratarea afecțiunilor sistemului nervos. Sistemul nervos este cel care controlează foarte multe funcții vitale. Tocmai de aceea, simptomele neurologice pot fi diverse și uneori subtile. În acest material, aflați care sunt simptomele neurologice comune și cele mai puțin cunoscute, care ar trebui să te îndrume către un consult de specialitate.

Deoarece sistemul nervos coordonează foarte multe procese, de multe ori, simptomele care indică o posibilă disfuncție sunt greu de asociat cu o afecțiune neurologică. Pot fi situații în care durerile de cap indică o problemă neurologică. În alte situații, amorțeala mâinilor și picioarelor este un semn clar al faptului că poate să existe un risc de boală. Sunt și cazuri în care simptomele lipsesc, tocmai de aceea sunt recomandate și consulturile de rutină, pentru a putea diagnostica timpuriu o posibilă afecțiune neurologică.

Simptome comune ale bolilor neurologice

Există o gamă extinsă de simptome care apar în majoritatea cazurilor de pacienți cu diferite afecțiuni neurologice. Chiar dacă aceste simptome nu sunt specifice bolilor neurologice, este important ca pacientul să fie atent la acestea.

Durerile de cap persistente sau severe

Migrenele sau durerile de cap sunt comune, dar când devin persistente sau excepțional de severe, e nevoie de un consult neurologic pentru a exclude cauze precum anevrismele sau tumorile cerebrale.

Amorțeli sau slăbiciune musculară

Amorțelile sau slăbiciunea musculară sunt simptome care pot apărea subit sau se pot dezvolta treptat și pot afecta orice parte a corpului, de la extremități, la față sau trunchi. Ele pot semnala probleme neurologice care necesită o evaluare medicală imediată.

Când simptomele se manifestă pe o singură parte a corpului sau sunt însoțite de alte simptome, cum ar fi dificultăți de vorbire, confuzie, probleme de vedere sau echilibru, este posibil să fie semnul unui accident vascular cerebral (AVC). AVC-ul apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este întrerupt sau redus, ceea ce împiedică oxigenarea țesutului cerebral și poate cauza moartea celulelor.

Pe de altă parte, scleroza multiplă (SM) este o boală autoimună care atacă mielina, învelișul protector al fibrelor nervoase din creier și măduva spinării, ducând la o gamă largă de simptome neurologice, inclusiv amorțeală și slăbiciune musculară. Simptomele pot fluctua în intensitate și pot afecta diferite părți ale corpului.

Alte condiții care pot cauza amorțeli sau slăbiciune includ neuropatiile periferice, care sunt rezultatul deteriorării nervilor din afara creierului și măduvei spinării. Diabetul, anumite deficiențe de vitamine, expunerea la toxine, infecțiile și inflamațiile pot contribui la aceste simptome.

Amorțelile sau slăbiciunea pot fi, de asemenea, semne ale unor afecțiuni mai puțin grave, cum ar fi compresia nervoasă temporară - de exemplu, "piciorul care a adormit" din cauza statului pe scaun pentru perioade lungi.

Indiferent de cauză, este important ca oricine experimentează simptome noi sau neobișnuite de amorțeală sau slăbiciune musculară să solicite asistență medicală pentru a determina sursa și a începe tratamentul adecvat cât mai curând posibil.

Tulburări de echilibru și coordonare

Tulburările de echilibru și coordonare, cum ar fi ataxia, sunt adesea simptome îngrijorătoare care necesită evaluare medicală.

Ataxia, caracterizată prin mișcări necontrolate și probleme de echilibru, poate indica afectări cerebeloase sau ale altor părți ale sistemului nervos central responsabile cu controlul mișcărilor fine și coordonarea musculară.

În unele cazuri, aceste simptome pot semnala prezența unor tumori cerebrale, care exercită presiune asupra structurilor cerebrale și perturbă funcțiile normale.

De asemenea, boli degenerative, precum boala Parkinson sau scleroza multiplă, pot manifesta tulburări de coordonare și echilibru ca parte a spectrului lor simptomatic.

Convulsiile sau episoadele de pierdere a conștienței

Convulsiile, mișcări corporale necontrolate cauzate de activitate electrică anormală în creier, pot fi un semn al epilepsiei sau al altor afecțiuni neurologice grave.

Episoadele de pierdere a conștienței, cum ar fi sincopa sau leșinul, pot apărea datorită reducerii temporare a fluxului de sânge către creier, afectând aportul de oxigen și nutrienți. Astfel de evenimente pot fi declanșate de factori variabili, de la stres emoțional sau fizic la tulburări de ritm cardiac sau anomalii vasculare cerebrale. Ele necesită investigații medicale amănunțite pentru a exclude sau confirma un diagnostic precum epilepsia, afecțiuni cardiace sau chiar tumori cerebrale care pot perturba funcțiile creierului.

Simptome mai puțin cunoscute ale bolilor neurologice

Există însă și o gamă de simptome mai puțin cunoscute atunci când vine vorba de afecțiuni neurologice.

Tulburări de somn: Anumite tulburări de somn, cum ar fi narcolepsia sau sindromul picioarelor neliniștite, sunt asociate cu disfuncții ale sistemului nervos.

Tulburările de miros: Rar asociată cu afecțiunile neurologice, anosmia (pierderea sau alterarea simțului mirosului) poate fi un simptom timpuriu al bolilor neurodegenerative, cum ar fi boala Parkinson sau boala Alzheimer.

Schimbările în scrisul de mână: O schimbare notabilă în scrisul de mână poate fi un simptom timpuriu al bolii Parkinson, o afecțiune neurologică care afectează mișcarea.

Dificultăți de înghițire: Disfagia sau dificultatea de a înghiți, poate fi un semn al unei afecțiuni neurologice, precum AVC-ul sau boala Parkinson.

Modificări ale comportamentului: Depresia, anxietatea sau schimbările de personalitate pot fi legate de afecțiuni neurologice, incluzând tumori cerebrale sau AVC-uri.

Dureri faciale atipice: Neuralgia trigeminală, care provoacă dureri bruste și severe pe o parte a feței, poate indica compresia nervului trigeminal sau alte probleme neurologice.

Simptome neurovegetative: Disfuncțiile autonome, cum ar fi fluctuațiile tensiunii arteriale, problemele digestive, sau hiper-transpirația, pot indica o disfuncție a sistemului nervos autonom.

Simptomele neurologice pot varia de la cele evidente și deranjante la cele subtile și ușor de ignorat. Este esențial să fii atent la semnalele pe care ți le trimite corpul și să consulți un specialist neurolog atunci când experimentezi simptome neobișnuite sau persistente.