Stresul cronic afectează modul în care funcționează organismul. Acesta poate facilita aparația a multiple boli sau tulburări, unele dintre ele fiind direct legate de sistemul cardiovascular sau digestiv.  Așa că dacă ai probleme digestive, este posibil ca în spatele acestora să se ascundă stresul. Cu siguranță, cea mai bună metodă de a afla cauza din spatele acestor tulburări este un consult de specialitate, pe care recomandăm să îl efectuezi atunci când observi că simptomele persistă.

Stresul cronic și persistent poate afecta negativ sănătatea și poate contribui la dezvoltarea sau agravarea anumitor afecțiuni medicale.

Stresul și bolile

Stresul poate declanșa o serie de reacții în organism, de la nivelul creierului până la celulele individuale, pentru a pregăti corpul să facă față unei situații percepute ca amenințare. Aceste reacții sunt adesea denumite răspunsul de ”luptă sau fugi".

Ce se întâmplă în corpul tău atunci când ești stresat?

Atunci când percepem un factor de stres, creierul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina. Acești hormoni mobilizează organismul pentru a răspunde la situație.

Cortizolul și adrenalina afectează și inima, prin creșterea ritmului cardiac și contractarea vaselor de sânge. De asemenea, respirația devine mai rapidă și mai adâncă, asigurând un aport mai mare de oxigen în sânge pentru a sprijini efortul fizic crescut.

Muschii se tensionează, pregătind organismul pentru acțiune, implicit ”fugă”. Aceasta poate îmbunătăți reflexele și capacitatea de a răspunde rapid la situații de pericol.

Răspunsul de luptă sau fugi poate reduce fluxul sanguin către sistemul digestiv. Acest lucru poate provoca senzația de "nod în gât" sau oboseală stomacală în timpul stresului. În unele cazuri, stresul cronic poate afecta digestia și poate contribui la afecțiuni digestive.

Sistemul imunitar este și el suprimat, ceea ce poate face organismul mai vulnerabil la infecții și boli.

Iar atunci când ești stresat, poți observa cu ușurință faptul că glandele sudodipare au și ele o activitate mai intensă.

Este important de menționat că un nivel moderat de stres poate fi util pentru a răspunde la situații de urgență sau provocări. Cu toate acestea, stresul cronic sau excesiv poate avea efecte negative asupra sănătății fizice și mintale pe termen lung. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare, exerciții fizice, meditație și alte metode poate ajuta la menținerea echilibrului și bunăstării. Dacă stresul persistă, este recomandat să te programezi pentru o consultație de specialitate.

Ce boli poate produce stresul?

Iată câteva boli și afecțiuni care pot fi influențate sau agravate de stres:

Boala cardiovasculară: Stresul cronic poate crește riscul de hipertensiune arterială, tulburări de ritm cardiac și chiar atacuri de cord. Acest lucru se datorează în parte efectelor negative asupra sistemului cardiovascular.

Tulburări digestive: Stresul poate agrava afecțiuni precum sindromul de colon iritabil, boala inflamatorie intestinală (cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă) și aciditatea gastrică crescută.

Tulburări ale sistemului imunitar: Stresul cronic poate slăbi sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții și alte afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă.

Diabet de tip 2: Stresul poate influența nivelurile de zahăr din sânge și sensibilitatea la insulină, crescând riscul de diabet de tip 2 sau agravând simptomele la cei care deja au această afecțiune.

Tulburări mintale: Stresul cronic este legat de depresie, anxietate și alte tulburări psihologice. Aceste afecțiuni pot, la rândul lor, afecta sănătatea generală și calitatea vieții.

Insomnie: Stresul poate perturba somnul, iar lipsa somnului poate contribui la o serie de probleme de sănătate, de la dificultăți de concentrare până la riscuri crescute de obezitate și boli de inimă.

Afecțiuni cutanate: Stresul poate agrava afecțiuni cutanate precum acnee, psoriazis și eczeme.

Durere cronică: Stresul poate amplifica senzația de durere și poate afecta modul în care o persoană gestionează durerea cronică, cum ar fi migrenele sau durerile de spate.

Alergii și astm: Stresul poate agrava simptomele alergiilor și ale astmului, contribuind la reacții mai severe sau mai frecvente.

Tulburări menstruale: Stresul intens poate influența ciclurile menstruale, determinând întârzieri sau modificări în intensitatea simptomelor premenstruale.

Care este legatura dintre stres și tulburările digestive?

Legătura dintre stres și tulburările digestive este complexă. Sunt studii care atestă faptul că stresul cronic sau intens poate influența funcționarea sistemului digestiv prin mai multe mecanisme.

Iată câteva moduri în care stresul poate afecta sistemul digestiv:

Stresul poate afecta sistemul nervos autonom, care controlează funcțiile involuntare ale corpului, inclusiv digestia. Stresul poate duce la predominanța sistemului nervos simpatic (luptă sau fugi), care poate încetini sau afecta digestia.

De asemenea, stresul poate crește secreția de acid gastric, ceea ce poate duce la simptome precum arsuri la stomac sau reflux gastroesofagian.

Stresul poate influența mișcările intestinale, determinând fie accelerarea, fie încetinirea tranzitului intestinal. Acest lucru poate duce la simptome precum diareea sau constipația.

În egală măsură, stresul poate afecta funcția barierei intestinale, determinând o creștere a permeabilității intestinale (cunoscută și sub denumirea de "sindromul intestinului permeabil"). Acest lucru poate permite agenților patogeni să pătrundă în fluxul sanguin, ceea ce poate contribui la inflamație și diferite simptome digestive.

Stresul poate declanșa sau agrava tulburările funcționale digestive, cum ar fi sindromul de colon iritabil (IBS), în care pacienții prezintă simptome precum dureri abdominale, balonare și modificări ale tranzitului intestinal.

Dacă ai simptome digestive persistente sau severe, este recomandat să consulți un medic pentru evaluare și recomandarea unui plan de tratament corespunzător.