Fumatul contribuie la apariția unor afecțiuni grave, printre care  hipertensiune arterială, infarct miocardic și accident vascular cerebral. Aceste boli reprezintă doar câteva dintre multiplele riscuri semnificative la care se expun persoanele care fumează.  Este nevoie să citești acest material pentru a afla mai multe despre mecanismele prin care fumatul afectează sănătatea inimii și a sistemului vascular!

Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, incluzând boala coronariană, accidentele vasculare cerebrale, și anevrismul aortic.

Însă aceste afecțiuni nu sunt singurele: fumatul afectează inclusiv sistemul respirator, imunitar, reproductiv și digestiv.

Fumatul afectează aproape fiecare organ din corp și este asociat cu o gamă largă de boli.

Sistemul respirator: Fumatul este cauza principală a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) și crește semnificativ riscul de cancer pulmonar. De asemenea, este asociat cu o incidență mai mare a infecțiilor respiratorii, inclusiv bronșită și pneumoniile.

Sistemul imunitar: Fumatul slăbește sistemul imunitar, făcând organismul mai susceptibil la infecții, încetinind vindecarea rănilor, în același timp. Este de asemenea legat de o creștere a riscului pentru boli autoimune, cum ar fi boala Crohn și reumatismul articular.

Sistemul digestiv: Fumatul poate afecta sănătatea orală, crescând riscul de boli ale gingiilor și cancer oral. De asemenea, poate crește riscul de cancer esofagian, pancreatic și de ulcer gastric.

Sistemul osos: Fumatul afectează densitatea osoasă, crescând riscul de osteoporoză și fracturi.

Sistemul reproducător: La femei, fumatul poate duce la scăderea fertilității și este asociat cu riscuri mai mari în timpul sarcinii, inclusiv naștere prematură, greutate scăzută la naștere și avort spontan. La bărbați, poate reduce calitatea spermei și poate afecta fertilitatea.

Pielea: Fumatul accelerează îmbătrânirea pielii, contribuind la riduri și schimbări în textura pielii. De asemenea, crește riscul de psoriazis.

Sistemul endocrin: Nicotina afectează modul în care organismul folosește glucoza, ceea ce poate crește riscul de dezvoltare a diabetului zaharat de tip 2.

Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ aceste riscuri și poate îmbunătăți sănătatea generală a organismului.

Beneficiile încetării fumatului încep în doar 20 de minute de la ultima țigară și continuă să crească cu timpul.

Ce se întâmplă în corp atunci când fumezi?

Nicotina din țigări stimulează sistemul nervos simpatic, determinând inima să bată mai rapid și să crească tensiunea arterială.

De asemenea, substanțele chimice din fumul de țigară favorizează formarea plăcilor de aterom în interiorul arterelor. Aceste plăci  reduc fluxul sanguin către inimă și alte organe, crescând riscul pentru boli grave și potențial letale.

Fumatul crește vâscozitatea sângelui și implicit predispoziția către coagulare. Cheagurile de sânge pot bloca arterele coronare (care alimentează inima cu sânge) sau arterele cerebrale, ducând la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Mai mult decât atât, fumatul deteriorează funcția endoteliului, stratul de celule care căptușește interiorul vaselor de sânge. Endoteliul sănătos ajută la reglarea dilatării și contractării vaselor de sânge și previne formarea excesivă a cheagurilor de sânge. Disfuncția endotelială reduce capacitatea arterelor de a se dilata corespunzător, contribuind la hipertensiune și alte probleme cardiovasculare.

Cel mai important aspect este acela că  monoxidul de carbon din fumul de țigară se leagă mult mai eficient de hemoglobină decât oxigenul, reducând cantitatea de oxigen transportată de sânge la inimă și la alte țesuturi. Acest lucru forțează inima să lucreze mai mult pentru a furniza oxigenul necesar corpului, ceea ce poate agrava sau contribui la insuficiența cardiacă.

Fumătorii, risc crescut pentru boli de inimă

Bolile de inimă pe care le poate dezvolta un fumător sunt multiple, de la hipertensiune arterială, până la boli de potențial letal. Acestea sunt o parte dintre ele:

Ateroscleroza

Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, o boală degenerativă caracterizată prin îngroșarea și întărirea pereților arteriali, prin acumularea de plăci de aterom.

Aceste plăci sunt compuse din lipide (în special colesterol), calciu, celule inflamatorii și alte substanțe din sânge. Pe măsură ce plăcile se acumulează în interiorul arterelor, ele îngustează și pot obstrucționa treptat fluxul sanguin, ceea ce reduce oxigenarea și nutriția țesuturilor și organelor afectate.

Procesul de ateroscleroză afectează în principal arterele de calibru mare și mediu și poate duce la o serie de complicații grave, în funcție de localizarea plăcilor și gradul de obstrucție al arterelor: boală arterială coronariană, accident vascular cerebral, boală arterială periferică, anevrisme cerebrale.

Infarct miocardic

Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc modificabili pentru infarctul miocardic.

Infarctul miocardic, cunoscut și sub numele de atac de cord, este o urgență medicală care apare atunci când fluxul sanguin către o parte a mușchiului inimii (miocardul) este brusc blocat sau redus semnificativ. Această reducere bruscă a fluxului sanguin, dacă nu este rapid restabilită, duce la deteriorarea sau moartea țesutului inimii din cauza lipsei de oxigen și nutrienți.

Cauza principală a infarctului miocardic este ateroscleroza. Alte cauze pot include spasmul unei artere coronare, prezența unui cheag de sânge care migrează din altă parte a corpului către inimă sau o rupere a unei artere coronare.

Hipertensiune arterială

Substanțele chimice din tutun pot deteriora pereții arterelor, făcându-le mai rigide, ceea ce poate crește presiunea arterială. De asemenea, nicotina stimulează sistemul nervos simpatic, crescând frecvența cardiacă și presiunea arterială. Așa poți afla dacă ai hipertensiune arterială.

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de deces, după bolile cardiovasculare și cancer. În 60% din cazuri, potrivit studiilor, pacienții nu supraviețuiesc unui AVC, iar restul pot rămâne cu diferite sechele neurologice, pe viață. Tocmai pentru că este o afecțiune cu o rată mare de mortalitate, prevenția devine vitală. Iar accidentul vascular cerebral poate fi prevenit! Află detalii mai multe despre accident vascular cerebral de aici.

Anevrism aortic

Anevrismul aortic este o dilatație patologică și permanentă a unei porțiuni din aortă, cea mai mare arteră din corp, care transportă sângele bogat în oxigen de la inimă către restul corpului. Anevrismele pot apărea în orice parte a aortei, dar cele mai comune locații sunt aorta abdominală (anevrism aortic abdominal) și aorta toracică (anevrism aortic toracic). Printre factorii care duc la apariția unui anevrism aortic se numără inclusiv ateroscleroza.

Angina pectorală

Angina pectorală este o condiție medicală caracterizată prin durere sau disconfort în piept, care apare atunci când o parte a mușchiului inimii (miocardul) nu primește suficient oxigen. Este de obicei cauzată de îngustarea sau blocarea arterelor coronare, ceea ce limitează fluxul sanguin către inimă. Această îngustare este adesea rezultatul aterosclerozei, un proces în care plăci de grăsime, colesterol și alte substanțe se acumulează pe pereții arterelor.

Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de boli cardiovasculare. Beneficiile încetării fumatului încep să se manifeste relativ repede după ultima țigară.

 De exemplu, potrivit studiilor, riscul de infarct miocardic scade semnificativ în primul an după renunțare, iar după 2-5 ani, riscul de accident vascular cerebral poate scădea la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodată.

Pe termen lung, renunțarea la fumat poate reduce de asemenea riscul de a dezvolta boală coronariană și alte forme de boli cardiovasculare.