Gripa și răceala sunt două afecțiuni diferite. Din cauza simptomelor relativ asemănătoare sunt confundate de mulți dintre pacienți. Cu toate acestea, tratamentul este diferit, tocmai de aceea automedicația nu este recomandată, pentru că poate face mai mult rău decât bine și poate încetini vindecarea. Iată ce nu știai despre răceală și gripă! Aceste informații te vor ajuta să previi cele două afecțiuni și să acționezi în cunoștință de cauză.

Răceala și gripa sunt cauzate de viruși diferiți. Răceala este adesea cauzată de unul dintre cele peste 200 de viruși ai răcelii comune, în timp ce gripa este cauzată de virusul gripal.

De asemenea, răceala se manifestă prin secreții nazale apoase, tuse și dureri în gât. Febra apare rareori în cazul răcelii. Pe de altă parte, gripa se manifestă prin stare generală de slăbiciune, dureri de cap, dureri musculare și febră.

Gripa poate fi mult mai gravă decât răceala

Gripa poate duce la complicații grave dacă nu este tratată sau e tratată necorespunzător. Printre aceste complicații se numără pneumonia, care poate fi fatală, mai ales la persoanele cu vârsta înaintată sau cu probleme de sănătate preexistente. În schimb, răceala este adesea mai ușoară și se vindecă în câteva zile.

Exercițiile fizice pot ajuta la prevenirea răcelii și gripei

Studiile arată că persoanele care fac exerciții fizice în mod regulat au un sistem imunitar mai puternic și sunt mai puțin predispuse la răceală și gripă decât cele care nu fac exerciții fizice.

Dacă iei vitamina C nu înseamnă neapărat că nu o să mai ai gripă sau răceală

Cu toate că se crede că administrarea vitaminei C scade riscurile de a face răceală sau gripă, există studii care atestă faptul că atât vitamina C, cât și administrarea de zinc nu reprezintă o garanție pentru ameliorarea simptomelor sau prevenirea apariției gripei și răcelii, chiar este nejustificată în cazul unei părți a populației adulte.

De asemenea, eficacitatea zincului ca tratament pentru simptomele răcelii și gripei nu este susținută de nicio cercetare științifică. Dimpotrivă, rezultatele obținute în urma studiilor au fost mixte.  

Antibioticul este util doar în cazul infecțiilor bacteriene

Antibioticele sunt recomandate numai în cazul unor infecții bacteriene, iar decizia de a le prescrie aparține medicului, în urma unui consult medical.

Antibioticele nu sunt eficiente împotriva infecțiilor virale și utilizarea lor în astfel de situații poate fi ineficientă. Mai mult, poate duce la creșterea rezistenței bacteriilor la antibiotice.

În general, antibioticele sunt recomandate atunci când infecția este cauzată de bacterii și există riscul ca aceasta să se agraveze fără tratament. De asemenea, antibioticele pot fi recomandate pentru prevenirea infecțiilor în cazul unor intervenții chirurgicale sau în alte situații în care există un risc crescut de infecție.

Vaccinul antigripal nu provoacă gripa

Vaccinul antigripal conține viruși inactivați, adică viruși ce nu pot produce o infecție. Este adevărat că în urma vaccinării , simptomele pot fi similare gripei sau răcelii.

De fapt, o doză de vaccin antigripal conține o formă modificată a virusului gripal, care ajută sistemul imunitar să producă anticorpi specifici.

Este important ca vaccinarea antigripală să fie realizată în fiecare an, din cauza faptului că virusurile suferă mutații de la un sezon la altul. Prin vaccinare, corpul este imunizat cu virusul gripal din sezonul respectiv. La 2 săptămâni după administrarea vaccinului, corpul începe să producă anticorpi.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca vaccinarea să fie făcută la copiii cu vârsta între 6 luni și 18 ani, în perioada octombrie-decembrie sau la debutul oricărui tip de epidemie de gripă.

Frigul scade rezistența sistmului imunitar, însă nu produce gripă sau răceală

Expunerea la frrig poate duce la scăderea rezistenței sistemului imunitar, însă nu este o cauză pentru declanșarea unei răceli. Așadar, cauze de tipul ”am fost îmbrăcat/ă subțire” și ”am stat în curent”, nu au niciun fundament medical. Este adevărat, vântul sau curentul pot facilita răspândirea în aer a virușilor și bacteriilor.

Lactatele calmează durerile în gât în cazul răcelii și gripei

Consumul de lactate este recomandat atunci când ai răceală sau gripă, pentru că poate ameliora durerile în gât. Laptele și produsele derivate pot duce doar la îngroșarea flegmei prezente la nivelul gâtului, însă nu determină corpul să producă mai multă flegmă.

Poți da boala mai departe și dacă ești asimptomatic

Lipsa simptomelor nu este o garanție a faptului că nu dai boala mai departe. Contagiozitatea cea mai mare este în primele 2-3 zile de la contractarea virusului, indiferent de prezența sau absența simptomelor.