Ți s-a întâmplat vreodată să îți transpire palmele și să ai palpitații, fără a reuși să identifici foarte clar factorul care le-a declanșat? Poate fi vorba de anxietate! Deși este o reacție normală la stres, când aceste emoții devin excesive, persistente și încep să interfereze cu viața de zi cu zi, ele pot indica prezența unor tulburări de anxietate. Află din acest material care sunt simptomele care trebuie să te direcționeze către un consult de specialitate.

Anxietatea este o reacție emoțională normală în fața stresului, însă, când devine o prezență constantă, poate evolua într-o tulburare anxioasă, afectând calitatea vieții. Recunoașterea simptomelor anxietății este crucială pentru a căuta ajutorul necesar.

Care sunt cauzele anxietății?

Anxietatea poate fi influențată de factori genetici, structura cerebrală și chimia creierului, indicând o predispoziție familială și biologică.

Evenimente de viață stresante, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, decesul unei persoane dragi, sau traume, pot declanșa sau agrava anxietatea.

De asemenea, personalitatea și modul în care o persoană reacționează la stres pot influența dezvoltarea anxietății. De exemplu, persoanele cu trăsături de personalitate mai anxioase sau pesimiste pot fi mai predispuse către acest lucru.

Anxietatea: simptome fizice

Anxietatea nu afectează doar starea de spirit, ci și corpul. Printre simptomele fizice comune se numără:

• Palpitații sau ritm cardiac accelerat
• Transpirații abundente
• Tremurături sau spasme musculare
• Oboseală extremă sau lipsă de energie
• Dureri de cap, amețeli sau senzația de leșin
• Tensiune musculară, dureri în gât sau rigiditate

Anxietatea: simptome emoționale

Dincolo de reacțiile fizice, anxietatea se manifestă și prin simptome emoționale. La nivel emoțional, anxietatea poate provoca:

• Sentimente persistente de nervozitate sau tensiune
• Senzații de panică sau frică intensă
• Dificultăți în controlul grijilor
• Iritabilitate crescută
• Sentiment de pericol iminent, panică sau dezastru

Anxietatea: simptome comportamentale și cognitive

Comportamentul unei persoane poate de asemenea să indice prezența anxietății:

• Evitarea situațiilor care ar putea declanșa anxietatea
• Comportamente repetitive (verificări obsesive sau ritualuri de liniștire)
• Probleme în relaționare sau retragere socială
• Dificultăți de concentrare sau uitarea lucrurilor frecvent

Mai mult decât atât, anxietatea poate influența și modul în care gândim:

• Preocupări constante, adesea iraționale
• Dificultăți în a lua decizii
• Vizualizarea celor mai rele scenarii posibile
• Probleme de memorie sau concentrare

Anxietatea și problemele cu somnul

Anxietatea și tulburările de somn sunt strâns legate, influențându-se reciproc într-un ciclu care poate afecta grav sănătatea și bunăstarea generală a unei persoane. Pentru a înțelege mai bine cum interacționează aceste două condiții, iată principalele mecanisme implicate:

Anxietatea este frecvent asociată cu hiperactivarea sistemului nervos autonom, mai precis cu activarea excesivă a sistemului simpatic, cunoscut pentru răspunsul „luptă sau fugi”. Această stare de alertă constantă determină eliberarea de hormoni ai stresului, cum ar fi adrenalina și cortizolul, care pot perturba ciclul normal de somn. Creșterea nivelului acestor hormoni poate împiedica adormirea și poate duce la treziri frecvente pe parcursul nopții.

Persoanele cu anxietate adesea experimentează ruminații sau gânduri obsesive care se repetă și care pot apărea mai intens seara, în momentul culcării. Această tendință de a „rumega” problemele zilei sau preocupările legate de viitor interferează cu capacitatea de a se relaxa suficient pentru a adormi sau de a menține un somn profund.

Anxietatea poate perturba, de asemenea, ritmul circadian, care reglează ciclurile naturale de somn și trezire ale corpului. Stresul și anxietatea pot modifica aceste ritmuri prin schimbarea orarului de somn sau prin reducerea calității somnului, ceea ce face mai dificilă sincronizarea cu semnalele externe, cum ar fi lumina și întunericul.

Simptomele fizice ale anxietății, cum ar fi palpitațiile, tensiunea musculară sau dificultățile respiratorii, pot de asemenea să interfereze cu somnul. Aceste simptome pot face dificilă relaxarea în pat și pot crește incidența trezirilor pe timpul nopții.

Comportamentele legate de gestionarea anxietății, cum ar fi consumul excesiv de cafeină sau nicotină, sau adoptarea unor obiceiuri neregulate de somn (cum ar fi dormitul pe parcursul zilei pentru a compensa o noapte de insomnie), pot exacerba problemele de somn.

Tratamentul pentru anxietate și tulburările de somn implică adesea o combinație de terapie psihologică, managementul stresului și, uneori, medicație.

Ce să faci dacă recunoști aceste simptome?

Dacă te regăsești într-una sau mai multe din situațiile descrise mai sus, este important să iei în considerare un consult de specialitate. Un psiholog sau psihiatru poate oferi o evaluare corectă și poate recomanda terapii adecvate, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, care s-a dovedit a fi eficientă în gestionarea anxietății. De asemenea, meditația, exercițiile fizice și tehnicile de relaxare pot ajuta în controlul simptomelor.

Recunoașterea timpurie și intervenția pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și pot preveni dezvoltarea complicațiilor pe termen lung asociate cu tulburările anxioase.

Ce mai poate ajuta în gestionarea anxietății?

• Exerciții fizice regulate
• Menținerea unei alimentații echilibrate și un somn adecvat
• Medicamente, cum ar fi anxioliticele și antidepresivele
• Consiliere și suport în grupuri

Ce efecte poate avea anxietatea?

Anxietatea netratată poate avea consecințe grave asupra corpului, printre acestea numărându-se probleme cardiace, diabet, obezitate, precum și depresie.