Acidul uric este o analiza de sânge esențială, care ajută medicul de specialitate să afle cât de bine produce și elimină corpul acidul uric din organism. Dacă nivelul acestuia este fie prea mare, fie prea mic, poate indica faptul că pacientul are deja o boală instalată sau are un risc mare de a dezvolta una. Ce reprezintă acidul uric și ce boli poate indica un nivel anormal al acestuia? Aflați din acest material.    

Acidul uric este produsul final rezultat din metabolizarea unor substanțe proteice. O mare parte din acidul uric este dizolvat în sânge, fiind filtrat prin intermediul rinichilor și apoi  eliminat prin urină. Dacă organismul produce prea mult acid uric sau nu filtrează corespunzător acest acid, există un risc foarte mare să se instaleze anumite afecțiuni, printre care și guta.

Valori normale pentru acidul uric în sânge

Valorile normale ale acidului uric în sânge depind foarte mult de sexul pacientului și de vârsta pe care o are acesta. De exemplu, la femei, valorile normale de acid uric sunt cuprinse între 2,4-6,0 mg/dl. În ceea ce privește bărbații, aceste valori sunt cuprinse între 3,4-7,0 mg/dl.

Dacă pacientul este copil, valorile normale de acid uric nu trebuie să depășească 5,5 mg/dl, iar limita inferioară trebuie să fie de 2,00 mg/dl. Aceste valori de referință pot diferi puțin, în funcție de laboratorul care prelucrează analiza de sânge.

O persoană care are o valoare mai mare de acid uric în sange, adică peste 6,00 mg/dl are hiperuricemie (nivelul seric crescut al acidului uric). Acest nivel crescut de acid uric nu înseamnă automat că pacientul are o boală. Pentru o diagnosticare exactă, este nevoie de un consult de specialitate și posibil investigații suplimentare.

Acidul uric în sânge: pregătirea pacientului

În majoritatea cazurilor, pacientul nu are nevoie de pregătire specială pentru a efectua aceasta analiza de sânge. Există totuși posibilitatea ca medicul să recomande pacientului să nu consume lichide sau să nu mănânce cu 4-5 ore înainte de efectuarea acestei analize.

Pacienților care urmează anumite tratamente medicamentoase li se poate recomanda întreruperea acestora. Decizia de întrerupere temporară a administrării anumitor medicamente aparține doar medicului de specialitate și se face numai la recomandarea acestuia.

Hiperuricemia: ce poate influența creșterea nivelului de acid uric din sânge?

Sunt anumite afecțiuni care pot duce la creșterea nivelului de acid uric în sânge. Printre acestea se numără obezitatea, insuficiența renală, psoriazisul, precum și hipotiroidismul.

Consumul excesiv de alcool și medicamentele diuretice, precum și imunosupresoarele pot avea același efect, ducând la hiperuricemie. De asemenea, factorii genetici pot influența și ei foarte mult acest aspect.

Pacienților cu hiperuricemie li se recomandă, în general, să evite o dietă alimentară zilnică bazată pe proteine (ficat, sardine, anșoa, supe care conțin carne). De asemenea, este de evitat și consumul unor alimente precum ciupercile, mazărea și fasolea boabe.

Când este recomandat să faci acest test de sânge?

Există câteva situații în care este recomandat pacienților să efectueze această analiză de sânge, care ajută medicul de specialitate să confirme o suspiciune de diagnostic.

În cele mai multe din cazuri, testul de sânge este recomandat atât pentru a diagnostica, cât și pentru a monitoriza pacienții care suferă de gută. Dacă ai dureri articulare sau inflamații la nivelul articulațiilor, ti se poate solicita să realizezi aceasta analiza de sânge. 

De asemenea, este util în verificarea funcției rinichilor, precum și diagnosticarea afecțiunilor renale, cum ar fi pietrele la rinichi, de exemplu.

Valorile acidului uric în sânge mai pot fi solicitate pentru monitorizarea pacienților care fac chimioterapie sau radioterapie.

Ce boli poate indica o valoare prea mare sau prea mică a acidului uric în sânge?

Valorile mari ale acidului uric pot indica afecțiuni precum gută sau chiar cancer. Atunci când valorile acidului uric sunt mici, poate fi un semn pentru boli renale sau hepatice. Consultul de specialitate este însă singura metodă prin care pacientul poate obține un diagnostic corect și un plan de tratament corespunzător.